Am impresia că lumea a luat-o razna sau eu sunt cel nebun și nu mai înțeleg. Aruncatul cu rahat a devenit un sport național printre români. Încerc să promovez oameni buni, corecți, oameni care au făcut ceva bun în viața lor, care au construit, au pus umărul la gramul ăla de bunătate care, cred eu, mai există în societate. Ce să vezi, românul a prins puteri pe Facebook și aruncă cu rahat în toți și în toate. Nu îl cunoști pe cel vizat, nu l-ai întâlnit în viața ta, nu îi cunoști activitatea, habar nu ai de el, dar te apuci și arunci în el cu cele mai mari mizerii, îl faci corupt, îl faci puturos, hoț, trădător, iar toate astea le arunci fără să ai un strop de argument, cea mai mică dovadă. Nu, tu faci toate astea pentru că îți place, pentru că prostia a prins puteri printre români, iar mama prostiei e mai productivă ca niciodată. Ea se îngrașă și naște zilnic idioți, analfabeți curajoși care scuipă și îl arată cu degetul mai ales pe cel harnic, pe cel bun, corect și integru. Hoțul a început să strige la cei onești, grașii strigă la cei slabi și râd de ei, iar bălăcăreala publică e mai gustată ca niciodată. Zilele astea am pierdut un prieten. M-a marcat rău treaba asta, dar și mai rău m-a marcat urâțenia celor care l-au făcut în fel și chip pe diferite rețele de socializare. Unora le-am scris, m-au amenințat. Nu îmi venea să cred cum oameni ce par simpli, unii sunt foști dascăli, foste cadre militare, au ajuns să arunce cu rahat spre cei pe care nu îi cunosc, de care nu au auzit. Am impresia că jignirile sunt aruncate pentru că tot mai multor români le place să jignească, la asta se pricep, ne place să aflăm cine cu cine, cine divorțează, cine bea, cine are datorii, cine cu cine se înșală sau câți dinți îi lipsesc vecinului. Nu știu cum naiba au unii atâta timp de bârfă, de stat pe Facebook, acolo e locul unde se duce marea păruială, toți se pricep, atacă, defăimează. Gata, mi-e cald și sunt obosit. E vineri și e o zi tristă. Aveți grijă de oamenii buni, pe unii s-ar putea să-i pierdeți.
Nu te cunosc, dar ești un gunoi
[…] Am impresia că lumea a luat-o razna sau eu sunt cel nebun și nu mai înțeleg. Aruncatul cu rahat a devenit un sport național printre români. Încerc să promovez oameni buni, corecți, oameni care au făcut ceva bun în viața lor, care au construit, au pus umărul la gramul ăla de bunătate care, cred eu, mai există în societate. Ce să vezi, românul a prins puteri pe Facebook și aruncă cu rahat în toți și în toate. Nu îl cunoști pe cel vizat, nu l-ai întâlnit în viața ta, nu… Citeste mai mult […]
Dacă prietenul tău nu mergea la chefuri în locații private, scăpa. Uite, prefectul nu s-a aruncat și a scăpat !
Rusine sa ti fie!
Ma refeream acum la,Anonim.
Dar despre cei asezați în funcții publice. pe salarii și sporuri uriașe, care trebuie să slujeascâ cetățeanul, dar ei sunt la chiolhanuri sau în interese personale, de ce nu ai aceeași atitudine critică ? (Ne)muncă acestora nu este o aruncare cu rahat asupra cetățenilor, care le plătesc luxul ? Sau tu ai prieteni doar din categoria privilegiaților, care pot să-ți ofere un avantaj material ? Văd câ și la tine totul se rezumă la …portofel.
Dixit,11:46.